Cel de-al 16-lea Comitet ICH al UNESCO s-a reunit la Paris în perioada 12-18 decembrie;
Pentru CIOFF® a fost foarte important să urmărim această întâlnire -online- pentru că am cerut reînnoirea acreditării noastre! suntem bucuroși să anunțăm că astăzi comitetul ICH UNESCO a decis să ne prelungească acreditarea pentru următorii 4 ani.
Aceasta este o mare realizare pentru organizația noastră și suntem siguri că relația noastră cu UNESCO se va îmbunătăți chiar și în viitor! Mulțumim Magdalenei Tovornik și Laurei Lopez pentru munca lor importantă în acest domeniu și, de asemenea, mulțumiri acelor secțiuni naționale care au ajutat la completarea chestionarului!
Vom prezenta toate rapoartele despre aceste întâlniri tuturor secțiilor naționale în timpul următorului nostru congres;
Reuniunile Forumului ICH ale ONG-urilor și – Reuniunile comitetului ICH UNESCO.
Festivalul ”Hora Mare” – ediția 2024 va avea loc în perioada 14-19 august
Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare”, organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație prin Centrul Cultural Județean Călărași, se desfășoară în orașul Călărași, în inima Câmpiei Bărăganului. Situat in sud, separat de Bulgaria vecina prin vechea Dunăre, Călărași se afla la doar 120 km distanta de București – capitala României si la 144 km de Constanta, oraș maritim, care găzduiește cel mai mare port de la Marea Neagra.
Ajuns deja la ediția a XXVIII-a, Festivalul Internațional „Hora Mare” este cel mai complex eveniment folk din județ, fiind așteptat cu mare plăcere și interes de publicul călărășean. Deoarece obiectivul principal al Centrului Cultural Județul Călărași este promovarea culturii, Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare” este utilizat pentru promovarea diversității folclorului internațional, prezentând publicului din țara noastră obiceiurile și bogăția diferitelor culturi, în scopul de a spori dimensiunea interculturală.
Festivalul Internațional de Folclor „Floare de pe Bărăgan“, inclus în calendarul Consiliului Internaţional de Organizare a Festivalurilor de Folclor (C.I.O.F.F), este organizat de Consiliul Județean Ialomița, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița și Consiliul Local Slobozia.
În anul 1994 începea în Bărăganul ialomiţean un festival ce îşi propunea să adune laolaltă, într-o adevărată sărbătoare a cântecului, dansului şi portului popular, artişti din toate colţurile lumii.
Festivalul se desfăşoară în municipiul Slobozia şi unele localităţi ale judeţului Ialomiţa. Participarea este posibilă pe baza invitaţiei oficiale primite din partea organizatorilor, în urma selecţiei ofertelor venite din partea diferitelor ansambluri şi grupuri folclorice din întreaga lume. De-a lungul timpului au fost oaspeţii festivalului ansambluri folclorice din Franţa, Italia, Spania, Rusia, Turcia, Cipru, Grecia, Polonia, Bulgaria, Armenia, Serbia, Macedonia, Slovacia, Ucraina, Israel, Peru, Republica Moldova.
Prin cântec, dans şi reprezentaţii de artă populară, festivalul promovează frumuseţea, unicitatea fiecărei naţiuni, în contextul globalizării şi al păstrării identităţii socio-culturale. Schimburile culturale şi de idei contribuie din plin la cunoaşterea umană, la întărirea prieteniei şi îmbogăţirea orizontului spiritual al participanţilor.
La reuşita manifestării contribuie de fiecare dată si Primăriile şi Consiliile locale, Casele de cultură şi Căminele culturale din judeţ, care de fiecare dată sunt gazdele primitoare ale grupurilor vizitatoare. Alături de ansamblurile folclorice din străinătate, pe scenele judeţului evoluează de fiecare dată solişti vocali, grupuri vocale şi de dansuri, ansambluri artistice din judeţ, frumuseţea folclorului ialomiţean şi românesc fiind apreciată la adevărata sa valoare de oaspeţii festivalului.
Începând cu anul 1994, când s-au pus bazele acestei manifestări artistice cu caracter internaţional, an de an festivalul a crescut valoric, impunându-se în viaţa cultural-artistică a judeţului Ialomiţa şi a ţării. Spectaculoasele parade ale portului popular, spectacolele folclorice susţinute pe scenele judeţului, întâlnirile dintre mesagerii diferitelor culturi, spiritul competitiv, de înalt profesionalism, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor diferitelor popoare se înscriu în această extraordinară atmosferă magică de bucurie a cântecului şi dansului, aflată sub semnul colaborării şi prieteniei.
Locuitorii din Ialomiţa aşteaptă de fiecare dată cu inimile deschise această sărbătoare a folclorului de pretutindeni şi sunt nerăbdători să cunoască obiceiurile şi cultura altor popoare prin intermediul dansului, muzicii şi costumelor populare. Varietatea dansurilor, a ritmurilor, a costumelor tradiţionale atrage de fiecare dată atenţia şi câştigă admiraţia celor îndrăgostiţi de folclor, reflectând istorie, cultură, atitudini, valori.
1997 – Ansamblul folcloric ”Russkie Napevy” – Rusia Evenimentul este o adevărată sărbătoare a cântecului şi dansului popular, o explozie de originalitate şi tradiţii, păstrate din generaţie în generaţie şi transmise mai departe prin intermediul artei spectacolului.
Participanţii la această manifestare au ocazia, pe parcursul festivalului, să viziteze judeţul Ialomiţa cu oraşele şi comunele sale, cu atracţiile sale, dar şi cu ospitalitatea proverbială a locuitorilor săi.
Sub marea umbrelă a folclorului s-au legat de-a lungul timpului prietenii durabile care nu ţin cont de relaţii sociale şi opinii politice. Oamenii îndrăgesc folclorul, bun spiritual de preţ, îl receptează bucuroşi, cu exuberanţă, pasiune, patimă, dornici de autenticitate, interpretare adecvată, varietate şi culoare, creaţia populară constituind un inepuizabil izvor de inspiraţie.
Discuţiile, vizitele, spectacolele, paradele au înseamnă de fiecare dată un răgaz acordat deschiderii către modul de a fi al celuilalt, tocmai pentru o mai bună identificare a fiecăruia. Astfel de festivaluri reprezintă pentru judeţul Ialomiţa ocazii prin care putem demonstra că suntem europeni.
Festivalul Internaţional de Folclor „Floare de pe Bărăgan“ este o manifestare culturală de maximă importanţă pentru judeţul Ialomiţa, un moment de întâlnire şi schimburi spirituale între diverse popoare, tradiţii şi culturi, sub semnul prieteniei şi păcii.
Nimeni nu s-ar fi gândit că orașul nostru ar putea organiza un Festival Internațional de Folclor care să participe la atâtea ansambluri, din toată lumea. Reprezentanți din peste 30 de țări prezenți la aceste trei ediții ale Festivalului, care s-au desfășurat până acum, au descoperit la Aiud o atmosferă culturală excepțională, în deplin acord cu o comunitate foarte deschisă și primitoare. O comunitate care se laudă cu acest eveniment și îl consideră din acest punct de vedere, emblematic pentru tot ceea ce promovează valorile culturale și artistice specifice fiecărei națiuni participante. Primul Festival a avut loc în 2011, implicând un număr de 40 de ansamblu folcloric din 10 țări (Turcia, Grecia, Italia, Rusia,……). Inițiativa organizării acestui festival a venit de la Ansamblul nostru folcloric „Doina Aiudului”, care a participat la numeroase festivaluri internaționale în toată Europa. Ideea transmiterii și promovării multiculturalismului a fost îmbrățișată de primarul și guvernarea municipiului, ceea ce a făcut posibilă desfășurarea primului festival în 2011. Primele ediții ale Festivalului Internațional de Folclor au găzduit ansambluri folclorice din țările în care a participat și Grupul Folcloric „Doina Aiudului”. Datele evenimentului sunt stabilite în perioada 1-7 august. În această perioadă, programul este variat. Toate adunările de folclor joacă pe scenă în fiecare seară, iar la sfârșitul Festivalului participă la o mare festivitate, pentru premiul performanței artistice. În ultima zi a spectacolului are loc parada costumelor, un moment de excepție, în care întreg orașul se familiarizează cu vestimentația și momentele artistice remarcabile, pregătite la fiecare ansamblu participant.
Festivalului Internațional de Folclor "Plaiurile Mioriței"
Începând cu anul 2014, Consiliul Județean Buzău și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău organizează în perioada 25 – 28 iulie 2023 Festivalul Internațional de Folclor Buzău – „Plaiurile Mioritei”, Festivalul ediția a VIII-a în calendarul CIOFF.
Dorind să creăm o adevărată sărbătoare a folclorului de pretutindeni, scopul Festivalului nostru este acela de a aduna oameni – mesageri ai folclorului, din țară și străinătate, să împărtășească acea bucurie cu oameni din toată lumea, să facă prietenia, bucuria și iubirea să trăiască. pentru totdeauna.
Având o organizare dinamică și eficientă, Festivalul de la Buzău își propune să îndepărteze orice frontieră, invitând ansambluri din mai multe țări ale lumii.
Buzoienii vă așteaptă cu brațele deschise și sunt nerăbdători să vă cunoască obiceiurile prin dansul, muzica și costumele voastre.
Festivalul de Folclor te invită la un schimb cultural în care poți sărbători.
În fiecare an din 2006 a avut loc Centrul Cultural „Dunarea de Jos” din Galați, România
Festivalul Internațional de Folclor „Doina Covurluiului”. Cea de-a 15-a ediție a festivalului este
programat pentru 20-25 august 2020.
Festivalul Internațional de Folclor „DOINA COVURLUIULUI” Galati – Romania
În fiecare an din 2006 a avut loc Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați, România Festivalul Internațional de Folclor „Doina Covurluiului”. Cea de-a 15-a ediție a festivalului este programat pentru 20-25 august 2020. Încă de la prima ediție, festivalul a fost prezenți de sute de artiști din peste 30 de țări în Europa, Asia, Africa și America. Astfel, oamenii din județul Galati au avut ocazia pentru a fi martor la tradițiile multor națiuni ale lumii. În fiecare an, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați este și organizatorul unui festival internațional de folclor pentru copii („Ca la noi în Covurlui”), deci Internaţional Festivalul de Folclor „Doina Covurluiului” este deschis doar artiștilor tineri și adulți (peste 16 ani vârsta). Festivalul este membru înregistrat CIOFF, iar organizatorii săi respectă pe deplin prevederile recomandările forumului internațional menționat anterior.
director de festival, Ion Chiciuc – Director al Ansamblului Folcloric „Doina Covurluiului”.
Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București“
Festivalului Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București, în Parcul Izvor! Vă așteaptă parada costumelor populare, spectacole tradiționale de muzică și dans, târg și demonstrații meșteșugărești, zone gastronomice, ateliere de creație și concerte de folclor reinterpretat! În cele trei zile, pe scenele din Parcul Izvor vor urca: artiști consacrați, ansambluri din țară și din străinătate, minorități și comunități naționale! Intrarea este liberă!
detalii pe: www.fifbucuresti.ro sau pe paginile de Facebook:
www.facebook.com/FIF.MuzicisiTraditii
www.facebook.com/creartIEsc
Facebook events:
FIF – Muzici și Tradiții în București 2019: https://bit.ly/2MClJQk
IEsc 2019: https://bit.ly/2IC005Q
➡ Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în București“ este organizat de Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București și face parte din rețeaua CIOFF – Consiliul Internațional al Organizațiilor de Festivaluri de Folclor și Cultură Tradițională.
➡ Televiziunea Română, co-producătorul evenimentului, difuzează an de an, pe TVR1, cele mai frumoase momente de muzică și dans prezentate în cadrul festivalului.
Centrul Cultural Judetean Constanta „Teodor T. Burada” Constanta
Bulevardul Tomis/nr. 110,Constanta
România
Serban Cezar Gheorghiu – Director General Interimar
+4 0766 593 429
ansamblulizvoare@gmail.com
Așa sună versurile unui vechi cântec popular păstrat în cartea tezaur, “O călătorie în Dobrogea”, volum pe care marele muzicolog și etnograf român,Teodor T.Burada, l-a lăsat moștenire tuturor românilor încă din 1880. Lucrarea conține cântece bătrânești, doine, hore, bocete și descântece din acest colț de rai, unic în țară.
Continuând această muncă nobilă începută în secolul XIX de Teodor T. Burada, care are ca scop promovarea și valorificarea tradițiilor dobrogene, Centrul Cultural Județean din Constanța a considerat că este firesc să reînvie o entitate folclorică reprezentativă pentru acest areal geografic prin intermediul unui ansamblu folcloric profesionist.
Astfel în anul 2016 a fost înființat Ansamblul Folcloric “Izvoare Dobrogene” care în acest moment este fără tăgadă un nume important în peisajul folcloristic românesc, demn urmaș al unor nume ilustre precum Dan Moisescu, Gheorghe Parnica, Elena Roizen etc.
Grupul de dans popular „KORONA” a fost fondat în anul 2000
și este condus de doamna Dagmar Cloos de atunci.
Pe atunci, tinerii se întâlneau pentru a reînvia sociabilitatea într-un mod diferit. Grupul de dans popular include în prezent dansatori începători și avansați care apar în costume autentice ardeleno-saxone pentru a reprezenta varietatea și bogăția de culori a peisajului costumului tradițional ardeleno-saxon.
Costumele tradiționale vechi, aproape uitate, au fost readuse la viață de Johannes Leu. El are grijă de ei și se ocupă de păstrarea costumelor pentru a continua tradiția asociată acestora.
Repertoriul constă din pașii „vechii germani”.
Dansuri din Transilvania cu prioritate din Burzenland
Creații proprii până la numeroase piese de dans străine.Originalitatea și calitatea performanțelor sunt de un standard internațional.
Ansamblul capătă diverse apariții în toată țara și
In strainatate.
Ansamblul Folcloric - Doina Timisului la Festivalul Inimilor
Foto: Mihai Toth
Ansamblul folcloric "Doina Timisului"
Bv. Regele Carol I, Nr. 9
300180 Timisoara
România
Marius Ursu – Coreographer
Tel. +40.256.496.711
Fax. +40.256.496.710
mariusursu91@yahoo.com
Chiar si cel mai agitat dintre orase si mai ales cel mai supus tumultului modern, a pastrat nostalgia baladelor traversând poienile, a dansurilor din luminisuri sau din inima satului. Tinerii din timisoara pastreaza în suflete melodiile stravechi si revenind adesea în satele strabunilor din Banat au decis sa recreeze pe scena imaginea acestei bucurii.
Si iata cum în 1959 a luat fiinta „Doina Timisului”, ansamblu care reuneste studenti de la aproape toate facultatile din Centrul Universitar din Timisoara, ansamblu care s-a facut foarte repede cunoscut pentru ca si-a luat drept scop sa aduca omagiu extrem de variatei culturi traditionale. Înalt tinuta a spectacolelor prezentate, autenticitatea cântecelor si a dansurilor, a traditiilor si costumelor, aduse pe scena cu mare arta, au adus în putin timp acestei formatii un mare renume atât în tara cît si în strainatate.
Partea coregrafica a spectacolelor se îmbina armonios cu cea muzicala, fiind constituita pe aceleasi coordonate ca ale unui mozaic reprezentativ pentru toate zonele tarii. Partea muzicala a spectacolelor este sustinuta de o formatie orchestrala formata din viori, clarinete, taragot, acordeon, contrabas, chitara, saxofon si instrumente care redau culoarea specifica muzicii populare românesti: fluier, drâmba, ocarina, caval. În spectacolele ansamblului nostru sunt puse în valoare vechi melodii pe cale de disparitie, diverse melodii de ritualuri, foarte melodioase, cu ritmuri variate, antrenante, adesea sincopate si de asemenea melodii create si intrate recent în circulatie, melodii care exprima optimismul si bucuria de a trai care caracterizeaza sufletul poporului nostru. Repertoriul orchestrei, a interpretilor si solistilor instrumentisti cuprinde melodii din toate zonele tarii: de la doina din Banat la brâul din Muntenia, de la hora din Moldova la învârtita din Transilvania, care constituie un amplu mozaic, reprezentativ si pitoresc al melosului popular românesc.
Banatul e situat în sud vestul României. Frumusetea sa este data de relieful armonios, de muntii acoperiti de paduri bogate în vânat, de dealurile înveselite de vii, de câmpiile cu grâu, aurite de soare. Râurile au strabatut vai pitoresti, Timisul traverseaza tumultos întreaga zona, împrumutându.si numele ansamblului nostru.
Bega cu malurile sale rasfata Timisoara, capitala acestei provincii traditionale. Orasul primului tramvai, al iluminarii electrice si primul oras liber dupa caderea dictaturii în 1989, este numit si „orasul rozelor” pentru ca acestea înfloresc si îmbalsameaza parcurile si strazile, din luna mai pâna în octombrie.
În acest decor s-au trezit sperantele si au luat nastere timpuri noi…
